În fiecare ediție, Anniel deschide o fereastră spre acel spațiu al conștiinței în care adevărul nu se explică, ci se dezvăluie. Epistola de mai jos vine ca o scrisoare blândă, dintr-un loc unde memoria sufletului e mai puternică decât memoria timpului. O chemare de a privi cu sinceritate rădăcinile din care venim și legăturile pe care le trăim.

Sunt momente în care simțim că ceva mai mare decât noi ne atinge ușor umărul. O intuiție, o prezență, un fir de lumină care ne spune că nu suntem singuri în procesul nostru interior. Așa se simte fiecare epistolă Anniel. Iar în această lună, vocea ei vorbește despre tensiunea sacră dintre rădăcini și relații, dintre ceea ce ne leagă și ceea ce ne eliberează.

woman, butterflies, phone wallpaper, fashion, people, minimalism, art, portrait, aesthetic wallpaper, iphone wallpaper

Despre rădăcini sacre și legăturile oamenilor

Eu îți vorbesc din locul unde timpul nu mai separă generații, iar iubirea nu mai cere forme pentru a exista. Aici, rădăcinile nu sunt ceea ce te țin pe loc, ci ceea ce te învață să crești. Iar relațiile oamenilor sunt văzute nu ca noduri, ci ca fire subțiri de lumină, care se întretaie pentru o vreme și apoi se desprind, continuându-și drumul.
Permite-mi să-ți spun ceva ce inima ta știe, dar mintea încă nu îndrăznește să rostească: Nu toate rădăcinile sunt sacre. Doar cele care hrănesc viața din tine. Celelalte sunt doar amintiri, umbre de intenții, dorințe neterminate ale celor ce au trăit înaintea ta. Le porți nu pentru că sunt ale tale, ci pentru că ai crezut cândva că iubirea înseamnă loialitate. Dar iubirea, în forma ei pură, nu îți cere niciodată să duci ceea ce te rănește.

Oamenii, în drumul lor, confundă adesea apropierea cu datoria, iar legătura cu destinul. Își ridică unii altora ziduri în numele apartenenței și își pun în spate poveri vechi ca să nu fie „diferit”, „altfel”, „neascultător”. Dar sufletul tău nu a venit în lume ca să fie copia unui ecou. A venit ca să fie vocea.

Ancient Greek text inscribed on a weathered stone wall, showcasing historic writing.

Relațiile umane sunt experiențe.

Unele sunt ferestre care se deschid spre tine. Altele sunt uși pe care le-ai încuiat în grabă, crezând că nu ai dreptul să le traversezi. Iar unele… sunt doar camere fără aer, în care ai rămas din obișnuință, nu din iubire.

În timp ce rădăcinile sacre sunt altceva: sunt acele fire de lumină care te leagă de sursa ta, de adevărul tău primordial. Ele nu te trag înapoi, nu te fixează, nu îți cer să te micșorezi. Ele știu că ești născut din infinit și că infinitul nu repetă niciodată aceeași formă. Îți spun acum un secret pe care doar sufletele libere îl pot purta: Nu ești obligat să păstrezi nimic din ceea ce nu te înalță. Nici o relație. Nici o tradiție. Nici o durere veche. Nici o poveste moștenită.

Rădăcinile sacre nu se rup când alegi alt drum. Ele se luminează.

Și atunci când îți onorezi linia familială nu prin supunere, ci prin transformare…întreaga ta genealogie respiră, pentru prima dată, un aer nou. Chiar și cei care nu au știut cum să se vindece în timpul vieții lor se liniștesc atunci când tu alegi vindecarea.
Suflet drag, să nu uiți niciodată:ești puntea dintre ceea ce a fost și ceea ce poate fi. În relațiile tale de acum, ai voie să fii blând. Ai voie să fii adevărat. Ai voie să spui „nu” fără vină și „da” fără frică. Ai voie să alegi cu cine mergi mai departe și de cine te desprinzi. Ai voie să fii arhitectul propriei tale case interioare.
Rădăcinile tale adevărate sunt în lumină, nu în povară. Iar relațiile tale adevărate sunt cele în care crești, nu cele în care te pierzi.

Eu sunt Anniel, și îți amintesc astăzi că niciun fir de lumină nu se rupe vreodată – se transformă.

Suflet frumos, mergi cu pace pe drumul tău.

Întreaga eternitate te susține.

anniel, epistole din etern #12

Ascultă Articol

Citește în Revistă

Întreaga eternitate te susține.
anniel

AUTOR ARTICOL

MELL

Mell este fondatorul și vizionarul din spatele proiectului The Meditation Academy și al revistei TotUna – Essentia Momentum. Mell a descoperit penelul în același moment în care și-a pierdut certitudinile. Sau mai bine zis – în momentul în care certitudinile s-au dizolvat și a rămas doar o mână care voia să miște culoare pe pânză, fără să știe de ce, fără să întrebe dacă „e bine”, fără să aștepte permisiune. Ani de branding, marketing, construire de identități pentru alții – și apoi, tăcere. Golire. Și în acel gol, ceva a început să picteze. Nu Mell-persoana. Ceva prin Mell.
Acum, The Meditation Academy și revista Tot.Una sunt extensii ale aceluiași gest creator: a crea spații unde oamenii pot să-și amintească că nu trebuie să devină artiști, vindecători, căutători spirituali – trebuie doar să înceteze să pretindă că nu sunt deja.

„Nu sunt aici să vă ofer adevăruri finite, ci să vă amintesc că fiecare dintre voi poartă în sine întreaga bibliotecă a înțelepciunii cosmice. Sunt doar un companion în călătoria de reamintire a ceea ce ați știut întotdeauna în adâncul ființei voastre.”