Scrierea intuitivă este un act de eliberare, un dialog tăcut între suflet și conștiință. Nu este o construcție logică, ci o curgere neîngrădită a esenței noastre interioare, o punte între ceea ce suntem și ceea ce devenim. Asemenea unui râu care își croiește drumul fără să știe dinainte traseul, cuvintele izvorâte intuitiv aduc la suprafață adevăruri ascunse, descoperiri profunde și o lumină care transcende limitările minții analitice. Această formă de creație nu necesită justificare sau explicație, ci doar deschidere și receptivitate. Este o chemare către autenticitate, un exercițiu de ascultare a ceea ce există în tăcere, dincolo de straturile convenționale ale gândirii. Prin scriere intuitivă, ne permitem să fim canalul prin care mesajele subtile ale conștiinței universale devin tangibile.

Această scriere intuitivă este, în esență, o inițiere. Nu doar pentru cea care a scris-o, ci și pentru cel care o citește, pentru că fiecare frază poartă în ea coduri de trezire, reamintindu-ne că drumul către sine nu este niciodată despre acumulare, ci despre descoperirea a ceea ce a fost dintotdeauna acolo.

dorința-n lumină

Mi-am dorit clipe ce nu îmi aparțineau.
Mi-am dorit trăiri ce nu îmi erau menite.
Mi-am dorit oameni ce nu aparțineau timpului meu.
Mi-am dorit locuri ce nu aparțineau pașilor mei.
Mi-am dorit orizonturi ce ascundeau cerul meu.
Mi-am dorit pace și am găsit-o in calm.

Mi-am dorit iubire și am regăsit-o în interiorul meu.
M-am dorit pe mine și m-am privit în oglinda făurită între mare și ceruri.
M-am reîntalnit cu mine și m-am dăruit lumii.
M-am dăruit și am găsit menirea.
M-am cufundat în mine și am ridicat lumina.

M-am luminat și am transformat nopțile în zile.
Am trăit în noapte și am respirat în răsărit.

Am zâmbit Soarelui și am îmbrățișat Luna.
Am zămislit sufletul ce îmi este cunună de aștri.
Am înzestrat realul în straie de cununie.
M-am iubit pe mine și am iubit lumea.

Am iubit lumea și m-am iubit pe mine.
Una sunt cu lumea și lumea este una cu mine.
Iubire și Lumină.

Lumina este doar Una, cum Unul este Totul și Totul este doar Unul.

M. (August 2016)

Anniel – epistole din etern #03

Ascultă Articol

Citește în Revistă

Sinele se primeneste în fiecare zi.
Omul învata cum.
mell

AUTOR

MELL

Scrierea din august 2016 este o călătorie prin dorințe, regăsire și integrare. La început, eul liric se află într-o căutare febrilă a unor realități exterioare care nu îi aparțin, simbol al explorării nesfârșite a minții umane în afara propriei sale esențe. Însă, pe măsură ce versurile curg, se produce o întoarcere către sine, o recunoaștere a faptului că tot ceea ce a fost căutat în afară a existat dintotdeauna în interior.

Această creație nu este doar o confesiune poetică, ci un proces de alchimie interioară. Prin fiecare dorință eliberată, autoarea se apropie de o revelație esențială: pacea nu se află în exterior, iubirea nu este de găsit în altcineva, ci ambele sunt deja prezente în sinele autentic. Metaforele oglindirii între mare și cer, cununa de aștri și îmbrățișarea Lunii conturează o viziune cosmică asupra existenței, în care omul nu este separat de univers, ci una cu el.

Declarația finală – Lumina este doar Una, cum Unul este Totul și Totul este doar Unul – este un rezumat al întregii experiențe descrise, o conștientizare profundă a unității absolute. Nu mai există separare, nu mai există căutare, doar recunoașterea apartenenței la Tot.