Bucuria și starea de bine – o invitatie la a fi

Doresc să dedic acest articol – bucuriei și stării de bine. Pe internet sunt atât de multe resurse care ne învață cum să gestionăm anxietatea, stresul, depresia, fobia, pierderea, separarea și alte tulburări de dezvoltare și de personalitate. Însă despre bucuria de a fi, bucuria de a trăi, nu prea se vorbește așa mult.

Starea de bine, bucuria, iubirea și credința sunt printre acele câteva stări pe care le experimentezi de câteva ori pe zi? Sau poate pe săptămână? Sau pe lună?

Starea de bine ca trăire profundă

Starea aceea în care te simți binecuvântat, că Dumnezeu este alături de tine, că universul conspiră pentru binele tău, că ești exact în punctul care trebuie în viața ta. Fix acolo unde e nevoie pentru creșterea ta.

Nu uita de credință, de iubirea și binecuvântarea pe care Creatorul ne-o poartă moment de moment, indiferent de starea în care suntem.

Resetarea

Resetarea apare atunci când decidem să facem voința Sufletului. Când decidem să ne bucurăm, să trăim cu veselie și cu iubire în suflet, recunoscători pentru viață, pentru părinții care ne-au dat viață, pentru binele pe care îl simțim curgând prin venele noastre, bine pe care Creatorul ni-l oferă fără preț, doar pentru valorile și calitățile pe care le-am dobândit în viață.

În fața Creatorului, tot ceea ce oamenii denumesc greșeală este, de fapt, o experiență prin care sufletul se înalță. În această înălțare, sufletul dezvoltă valorile necesare pentru dimensiunea astrală.

Vă invit, cu ocazia acestui articol, să cultivăm în noi credința, bucuria, starea de bine și iubirea pentru viață. Pentru tot ceea ce este frumos și ne înalță. Pentru bine și pentru veselie.

Ce spune Biblia despre bucurie

Din perspectivă biblică, bucuria nu este doar o emoție trecătoare, ci o stare profundă a sufletului, legată de prezența lui Dumnezeu în viața omului. În Scriptură, bucuria este descrisă ca rod al Duhului Sfânt: “Fraților, roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege.” (Galateni 5:22), ceea ce arată că nu depinde exclusiv de circumstanțele exterioare, ci de relația interioară cu Creatorul.

Dumnezeu îi îndeamnă pe oameni să trăiască în bucurie chiar și în încercări: “Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă! Blândețea voastră să fie cunoscută de toți oamenii. Domnul este aproape. Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus. “(Filipeni 4:4).

În Psalmi, bucuria este asociată cu vindecarea: “O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.” (Proverbe 17:22), subliniind legătura profundă dintre starea sufletească și sănătatea trupului.

Bucuria apare ca rod al credinței, al păcii interioare și al încrederii, chiar și în perioade dificile. Ea nu neagă durerea, ci o transcende.

Despre traumă și reacția noastră

Așa cum spuneam mai sus, există atât de multă informație despre cum să gestionăm negativitatea, pesimismul, tristețea, trauma, suferința.

Trauma – și nu îmi place acest cuvânt deloc – este ceea ce ne aduce nemulțumire, tristețe, într-un cuvânt, suferință. Este fața noastra intoarsă de la Dumnezeu. Trauma este reacția la un stimul exterior nouă. Cu cât evenimentul de viața ne dezechilibrează mai mult, cu atât reacția noastră este mai intensă.

Prin urmare, tindem să ne gândim prea mult din timpul nostru la acel eveniment. Inclusiv să povestim prea mult același eveniment mai multor persoane. Înseamnă că ne-a creat un disconfort, ne-a deranjat cumva. Problema nu este situația, ci reacția noastră.

Cu cât diminuăm impactul, cu atât o să ne fie mai bine. Cu cât povestim mai puțin, cu cât analizăm în liniște evenimentul, cu atât își pierde din intensitate. Oamenilor le place să se plângă, să stea în acea energie negativă.

Este un adevăr aici: e și greu să ieși de acolo. Nici la școală, nici în liceu sau facultate, poate nici acasă nu te învață nimeni ce înseamnă cu adevărat să gestionezi lucrurile din viață.

Timpul nu e pierdut. La orice vârstă se învață. Voința și sănătatea sunt necesare pentru a dezvolta abilitățile de viață.

Cum se simte bucuria la nivel somatic (în corp)

Din perspectiva terapiilor orientate pe corp, bucuria este o stare de siguranță. Conform lui Peter Levine, fondatorul Somatic Experiencing, bucuria apare atunci când energia blocată a stresului sau traumei este eliberată. Nu este forțată, ci apare natural.

Conform lui:

• bucuria apare după ce sistemul nervos a eliberat energia blocată a supraviețuirii
• este un semn că organismul se reseteaza
• se manifestă prin vitalitate, nu prin agitație
• corpul devine mai flexibil, mai prezent, mai conectat

Somatic, bucuria se poate manifesta prin:

• uneori, impulsuri spontane de mișcare, zâmbet, râs sau dorință de contact
• căldură în zona pieptului și a inimii
• respirație mai amplă și calmă
• relaxare musculară mai ales la nivelul maxilarului si umerilor
• senzație de expansiune, nu de strângere
• un sentiment de ușurință, stabilitate și prezență

Prin teoria polivagală, Stephen Porges explică bucuria ca stare specifică nervului vag, asociată cu: conectare socială, siguranță, expresivitate, voce caldă, privire vie, prezență.

Bucuria este astfel un indicator că sistemul nervos percepe mediul ca fiind sigur. Bessel van der Kolk arată că bucuria autentică apare atunci când corpul nu mai este prins în hipervigilență sau disociere.

Ea este legată de:

• capacitatea de a simți corpul „din interior”
• de a fi prezent fără teamă
• de a tolera plăcerea fără vinovăție

De aceea, în terapiile orientate pe corp, vindecarea nu urmărește direct bucuria, ci siguranța. Bucuria vine, ca efect secundar al autoreglarii sistemului nervos.

Ce înseamnă vindecare

Hai să îți spun acum cum se simte bucuria, starea de bine, credința, iubirea și sentimentul acela că ești binecuvântat. Ce înseamnă să fii cu adevărat vindecat și să te bucuri de viață.

Atunci când somnul devine mai odihnitor, când mesele devin tot mai consistente și mai regulate, când sportul sau orice activitate care îți place face acum parte din ritualul tău săptămânal sau chiar zilnic. Vindecarea începe cu reglarea sistemului nervos, cu vindecarea corpului de durerile fizice, cu diminuarea fricii, angoasei, tristeții la nivel emoțional și la nivel psihic, cu diminuarea gândurilor negative și a credințelor limitative, cu diminuarea situațiilor care ne creează disconfort, cu repoziționarea față de persoanele care ne fac să suferim. Aproape totul se schimbă în jurul nostru.

Deci, în concluzie, dacă diminuăm toate aceste lucruri, apare bucuria de a fi, care a fost ascunsă sub toate aceste structuri negative. Însă fără ele nu am fi putut ști ce este și cum se simte bucuria. Dansul dintre energia pozitivă și cea negativă există. Una fără alta nu se poate evoluția. Este o binecuvântare să simțim durere, o binecuvântare să simțim bucurie.

Bucuria curge prin vene, te înalță, te vindecă, simți că exiști, simți cum inima îți bate de bucurie, simți cum toate simțurile se trezesc. Este acel moment când te simți recunoscător pentru tot ce ai, bun și rău în același timp. Simți că ești fix în punctul care trebuie. Că nimic nu vrei să schimbi. Că totul e perfect. Că imperfectul ți se pare perfect. Că toate au o logică. Că nu mai judeci, nu mai critici. Că ești și exiști în același timp cu bătăile planetei. Inima Pământului bate în același ritm cu a ta. Că iubirea este în tine. În ceea ce ești, în ceea ce faci.

Simți că poți muta munții din loc. Simți că ești aici pentru un scop. Cam așa se simte starea de bine, bucuria, credința, iubirea.

Te invit pentru câteva minute să faci un mic exercițiu.

Exercițiu practic (2–3 minute)

Relaxează-te.

Respiră adânc de trei ori.

Adu-ți aminte de un moment în care te-ai simțit cu adevărat binecuvântat, poate chiar bucuros.

Observă ce se întâmplă în corpul tău.

Nu analiza. Doar simte.

Trăiește. Simte. Bucură-te.

Viața este perfectă așa cum este.