În numele binelui, se creează din nou polarizare. În numele păcii, se aprind focuri.
Și mai există o a treia categorie de oameni. Cei care observă.
Nu din indiferență, ci din luciditate.
Oameni care văd cum conștiința umană se mișcă în valuri, cum inconștientul colectiv își caută o descărcare, cum frica nevindecată caută o formă de expresie.
Acești oameni nu strigă. Nu instigă. Nu se grăbesc să aleagă o tabără. Ei știu că adevărata schimbare nu începe în stradă, nici în discurs, nici în conflict — ci în interiorul omului.
Suntem la început de an.
Mai mult decât atât, suntem la început de An 1 — acel spațiu simbolic în care totul este încă posibil. Un început care nu cere rezoluții, ci responsabilitate de conștiință.












